Ziua 4 a inceput cu trezire foarte de dimineata pentru a ajunge cat mai devreme la piata de peste de la Marsaxlokk. Se pare ca nu eram singurii care voiau sa ajunga acolo, pentru ca am gasit o mega coada romaneasca (din toate partile) la autobuzul 86.
Orasul Marsashlok (cum se pronunta) e nascut inainte de 1500. Si pe aici au incercat turcii sa ii cucereasca pe maltezi in vremurile lor bune (ale turcilor). Orasel dragut, dar pacat ca e locuit. Faleza e frumoasa cu restaurante si terase faine, mai putin unul despre care o sa va povestesc imediat.
Piata de peste era de fapt un bazar plin de porcarii, cu numai vreo 5 tarabe de peste. Daca ati vazut piata de peste din Catania, nu va obositi sa bateti drumul duminica ca s-o vedeti pe-asta. Mergeti in alta zi dupa masa pentru o cina pe faleza.
O sa fac o paranteza inainte de a va povesti despre Melieha bay, ca sa va zic despre servirea in restaurante in Malta.
Daca ati auzit pe youtube "the Italian man who went to Malta", ei bine, e adevarata. Si contrar aparentelor, nu face misto de italieni ci de maltezi.
In primul loc in care ni s-a intamplat am zis ca e o exceptie dar de atunci s-a mai intamplat de 5 ori. Chelnerii din Malta sunt senili. Cred ca i-au crescut parintii lor cu ciuperci halucinogene. Nu cred ca unul din ei ar face fata intr-un restaurant din Romania. In primul rand nu sunt in stare sa tina minte comenzile. Aduc toate farfuriile si le pun aleator pe masa, poate poate au noroc. Nu au.
Cand ies din bucatarie pe terasa cu mancarea, incepe momentul de panica. Ii vezi ca se uita disperati in toate partile: Oare ce sa fac cu farfuria asta? Oare la cine trebuie sa ajunga?.... Cred ca astia cand se duc la biserica se roaga "da doamne sa treaca si ziua de maine si sa imi aduc aminte unde trebuie sa duc comanda".
A durat 3 zile pana am reusit sa primim un espresso lung, toti il aduc scurt, fara exceptie.
Ne-am asezat sa mancam intr-o mica piata pe faleza, la un restaurant recomandat de Lonely Planet (care pana acum nu a dat gres) pe numele lui "Ix Xlukkajr". Cum ii e numele, cam asa si servirea. Ca sa folosim o expresie impamantenita: a fost putanesca restaurantelor din Malta.
Tanti care ne-a servit era din alt film decat noi. I-a luat o ora si 20 sa ne aduca comanda. Am amenintat-o ca plecam pentru ca am asteptat prea mult, dar ne-a zis ca nu e treaba ei ca a durat mult comanda. Ne-a umflat nota pentru ca a uitat sa ne spuna ca preturile din meniu erau un pic mai mici decat cele din realitate. Fish of the day a fost un peste comun, mai prost decat orice puteam manca acasa.
S-a ofticat ca am indraznit sa nu vrem sa ii platim totalul de pe nota dar in final a recalculat si ne-a scazut 15 euro.
Ii uram toate cele bune ei si patronului restaurantului, viata indelungata si sa ajunga vreodata sa serveasca la o nunta de 300 de persoane. Muhahahahah.
De retinut ca nu suntem carcotasi, dar asta a sarit calul.
Altfel, Malta rocks si va recomadam sa o vizitati.
No, dupa asta a urmat partea de facut nimic. Ne-am intors in Valletta ca sa avem de unde pleca spre Melieha Bay. Pana acolo luati bus 42 sau 41.
Plaja din Melieha este cea mai mare si mai lunga plaja de nisip din Malta.
Am ajuns pe la 16.00, cand buboiul de pe cer nu mai ardea asa tare, ne-am infipt in nisip, in bere, intr-o salata cu fructe si inghetata si in alte lucruri nasoale la gust si rele pentru ficat.
Apa foarte calda si curata, nisipul foarte fin si curat...ce sa mai, ma simteam ca la noi la mare. Ce om fi batut atata drum pana aici, nu stiu.
Drumul de intoarcere a fost un pic mai lung (1 ora jumate) pentru ca toata lumea se intorcea de la plaja spre casa si s-au creat niste mici ambuteiaje.
Am mai facut un pit stop pentru alimentare (pizza si bere) si meciuri la terasa de langa apartament si am plecat sa ne mulam cu patul, pentru ca maine urmeaza Gozo si trebuie sa ne trezim la 7.00.
0 comments:
Post a Comment