Ziua 3 01.05.2015 - Galway

Sunday, May 24, 2015
In ultima vreme observ ca nu imi mai place asa de mult sa vad orase, cat natura..
Acestea fiind zise, abia asteptam ziua de vineri ca sa o luam la picior sau la roti (ca mergeam cu masina).
Am trezit betivii, i-am dat afara din camera, am facut check out, am mancat mega micul dejunul de care povesteam in episodul anterior si am chemat taxiul de aeroport (ca sa mergem sa ne luam masina inchiriata).












Am luat taxiul pentru ca era greva soferilor de autobuze si nu circula nimic. Erau suparati soferii pentru ca primaria voia sa privatizeze compania si urmau reduceri de personal si na, oamenii erau nemultumiti, asa ca au paralizat traficul in Dublin.
Avand in vedere ca acolo se circula pe partea corecta a drumului (stanga), m-am echipat cu un pampers pentru adulti ca sa evit posibile rusini ulterioare. Da, eu am fost soferul expeditiei.
Din aeroport ai un shuttle care te duce in zona de rent a car. Am luat masina in 10 minute, m-am indreptat spre partea stanga a masinii…si nici urma de volan. Probabil l-o fi furat careva. De unde…volanul era pe partea cealalta.
Dau cu mana in portiera, sa caut schimbatorul. Nu era. Dubios rau.
Pana la urma am iesit din parcare, am intrat in giratoriu prin partea ailalta. Uita-te dreapta, nu stanga... Am intrat pe autostrada si m-am linistit pentru cam 2 ore pana la Galway.
Traseul nostru total a fost de 1300 de km in 4 zile: Galway, Dingle peninsula, Ring of Kerry, Cork, Kilkenny, Dublin.
Pana am ajuns in Galway (ora 13.00) deja ma obisnuisem (credeam eu) cat de cat cu condusul.
Ne-am cazat rapid la B&B ul rezervat, Lynfield Guesthouse si am luat-o spre Connemara.



Inainte de asta sa va zic cate ceva despre Galway. Si asta este un oras vechi de pe la 1100, este pe coasta de vest a Irlandei la vreo 150-200 km de Dublin.
Noi am avut cazare in locul mentionat mai sus. A fost 30 EUR/persoana/noapte in camera de 4. Fiind B&B, conditiile au fost mai bune decat la hostel. Adica arata mai mult a casa de locuit decat a hostel, cu semineu in camera, camera mare, paturi mari si pufoase, televizor, dush, etc.
Hostelul era cam la 10 minute de centru.
No.. Galway ca orice oras irlandez (mai mult sau mai putin) are: pietonala, castel sau ruine antice, rau (Corrib- in cazul asta) si zona de pub-uri. Cam asta este tot ce trebuie sa stii.
Galway este al 4 lea oras ca marime din Irlanda si este considerat inima culturala a tarii. Noi nu prea am simiti lucrul asta pentru ca am prins o vreme ploioasa si friguroasa asa ca am stat mai mult prin interior.
Au festivale de muzica, teatru, film, arte etc. Despre oras se zice ca este Bilingual capital of Ireland, adica se vorbeste mult irlandeza. In general in partea de vest, din ce ni s-a povestit, se vorbeste mai mult irlandeza decat in restul tarii.
Asaaaa…orasul a fost desemnat in 2014, unul din cele 5 orase pe care merita sa le vizitezi. Celelate erau Istanbul, New Orleans, Cabo si Dubai.
Mi-ar fi placut sa prindem o zi plina in Galway si una cu soare pentru a “degusta” in liniste orasul. Noi am vizitat efectiv de la 6 seara la 2 noaptea, pe ploaie.
Am vazut Spanish Arch (1580), pietonala si zona de pub-uri. Poate data viitoare restul.

































De mancat, am mancat (unul din cei mai buni pesti din ultima vreme) la McDonahugh,care este pe pietonala. A fost primul restaurant unde am intrat si era coada inauntru sa stai jos. In partea stanga avea take away pentru fish and chips si in dreapta mese. Mare parte a mancarii era axata pe peste dar gaseai si altceva. Am dat cam 40 de EUR/2 pers cu mancare si o bere. Nu mai zic de macroul cu sos de mango ca imi ploua in gura. Ioana a comandat stridii si a primit somon. Dupa ce au verificat si-au cerut scuze ca au incurcat comenzile si ne-au lasat si somonul din partea casei. Na de vezi asta in Romanica.





















Apoi a urmat pub-ul, ca nu aveam cum sa scapam de asta. Pe la 00.30 am luat-o spre casa. Fini s-au mai oprit intr-un bar sa il inchida, dar au aparut si ei dupa jumatate de ora la nani.









Acum sa zic ce am facut intre ora 13.00 si ora 18 seara.
In dupamasa petrecuta in zona Galway, am incercat sa ajungem in districtul Connemara in care se afla si parcul national Connemara. Regiunea are 32.000 de locuitori din care 80% sunt vorbitori nativi de irlandeza.
Ne-am dus in zona pentru natura si pentru North Atlantic Way (drumul de pe coasta de vest a Irlandei).
A fost zona in care am inceput sa ma obisnuiesc cat de cat cu condusul, am inceput sa nu mai trag spre stanga drumului dupa ce era sa lovesc cu oglinda un biciclist si am atins cu oglinda o alta masina.
Drumul, bestial, pe malul oceanului, satuce dragute cu un pub, un restaurant si cateva case. Asta a reprezentat o problema pentru ca doamnele aveau probleme de glicemie si incepusera sa faca urat. Unele mai mult decat altele. Am gasit in cele din urma un mic restaurant unde am ingurgitat niste hamburgeri. Cred ca asta se intampla in Carraroe. Aici am vizitat farul si “portul” cum zicea Piti.

































Zona este “brilliant” cum zice irlandezii: munti, lacuri, ocean, oite negre, ziduri de piatra, castele. Ce sa mai ceri.









In drumul de intoarcere spre Galway, ne-am oprit la Aughnanure Castle sau cum am aflat ca ar zice ghizi irlandezi, un AFC (AnotherFuckingCastle). Asta pentru ca sunt cam 1000 in Irlanda si nu le mai stiu nici ei.
Ei bine da, asta era un AFC dar unul fain. Era o ruina, dosita intr-un sat, cu un rau pe langa caste, vaci care pasteau. Ce sa mai …peisajul perfect. Castelul era construit in sec 16 si este de fapt un tower house(casa cu turn) si este situate in Oughterard pe malul lacului Corrib.















Apoi a urmat intoarcerea la Galway si povestea de mai sus.

Ziua 2 - Dublin 30.04.2015

Sunday, May 17, 2015
Asadar prima zi oficiala de alergatura. Mic dejun la hostel (o bogatie - paine cu gem si unt de arahide si ceai), umblat prin librarii dupa un ghid -al nostru se pierduse pe posta - ca sa intelegem ce urmeaza sa vedem si start maraton.
Ne incercuise Andreea pe harta cu o seara inainte cam ce ar fi mai important de vazut asa ca stiam ce avem de facut.
Prima oprire a fost Trinity College faimos pentru Book of Kells si Long Hall.

Am incercat sa evitam muzee pentru ca era soare si caldut (14-15 grade), asa ca am batut toata zona centrala - National Science Museum, St. Stephan's Green Park, Grafton street, St. Patrick church, Christchurch, Dublinia, Guinness experience.

Ce am vazut pe scurt (fara a folosi mijloace de transport) in prima zi, in ordinea in care au fost vazute:
The Spire of Dublin – nu stiu exact ce a vrut autorul sa spuna. Din cate am inteles, nici irandezii. Exista tot felul de controverse legate de “teapa” asta. Ma rog, treaba lor. Are 121 m inaltime, este pe O’Connell Street si a aparut acolo prin 2003.













































De aici ajungi cam in 5-10 minute la:
Trinity College, care din punctul meu de vedere este “the shit to see” in Dublin.
A fost infiintata in 1592 si este una din cele mai vechi 7 universitati din Marea Britanie si cea mai veche din Irlanda. A fost construita/infiintata pentru a consolida dominatia dinastiei Tudorilor in Irlanda. In traducere, Tudorii care erau protestanti au zis ca e mai bine sa le arate irlandezilor cine e sefu si au infiintat Trinity unde erau acceptati doar protestanti. Irlandezii care erau catolici stateau si se uitau prin gard. Prin 1793 li s-a facut mila de irlandezi si au inceput sa ii lase in curte. Restrictiile s-au mentinut pana aproape de 1900. Daca vroiai sa fii admis ca catolic trebuia sa ai acordul episcopului, lucru care a durat pana in anii 70. Religia asta … te cam vrea prost.
Cam asta pe scurt despre istorie. Acum are o suprafata de 190.000 m patrati, 3 facultati cu 25 de scoli.
Poti sa te plimbi prin curte (e gratis), te uti la studenti, studente si te gandesti ce fain ar fi sa fii student in Dublin.


















Unul din locurile unde trebuie sa scoti portofelul este “the Old Library” sau biblioteca batrana.
Aici se pot vedea faimoasa “Book of Kells” si The Long Room. Spre ignoranta mea nu stiam foarte multe despre Book of Kells (pana sa incepem sa ne pregatim de Irlanda) pana nu am vazut animatia cu acelasi nume – la care am adormit, poate de asta nu stiam mai nimic.
Intrarea in muzeu (2 in 1) este 10 EUR. Merita fiecare iepuroi si iepuras cheltuit.
Deci:
The Book of Kells este faimoasa pentru fantastica arta decorativa si miniature. Manuscriptul contine 4 evanghelii in Latina, scrise pe piele de vitel. Nu va inchipuiti ca e un vitel expus si sta lumea si citeste pe vitel. Nu bagau aia vitelu in biserica ca sa citeasca evanghelia. Este piele luata de pe vitel si tratata si presata si …nu mai intru in detalii ca nu despre asta e vorba.
Cartea cartilor se zice ca ar fi atribuita scriptoriumului apartinand unei manastiri de pe insula Iona din Scotia, fondata in 561. Dupa ce i-au atacat vikingii pe calugari, oamenii si-au luat ce le-a mai ramas si s-au refugiat la manastirea Kells. Cartea a fost scrisa la inceputul anilor 800 si este expusa de pe la mijlocul sec 19, atragand aprox. 500.000 vizitatori in fiecare an.
Expozitia e foarte fain facuta, cu explicatii referitoare la modalitatea de scriere, scribi, culori, tehnici de scriere etc. Dar..no photos...asa ca no photos.
The Old Library – partea principala este The Long Room (65 m lungime) care contine 200.000 din cele mai vechi carti. A fost construita intre 1712 si 1732. In 1850 era deja plina. In 1801 Biblioteca a primit dreptul de a solicita o copie a fiecarei carti publicata in Marea Britanie si Irlanda.
Aici se afla si cea mai veche harpa din Irlanda (sec 15) care este si pe emblema Irlandei. O vedeti si pe logo-ul Guinness.




























Cam asta a fost cu primul muzeu pe care l-am vazut. Fiind vreme faina (ceea ce este rar) am incercat sa evitam restul muzeelor si sa vedem la picior restul obiectivelor.
Nu am intrat in muzeele traditionale (National Science Museum, Art Museum etc) care erau gratuite, dar am trecut pe langa si le-am dat buna ziua.
Un parc fain prin care am trecut a fost St. Stephen’s Green Park (9 ha) infiintat in 1664. Are un helesteu cu ratze si alte oracaitoare, hranitori de porumbei si lume relaxata. Unul din capetele parcului da in Grafton Street care este pietonala Dublin-ului.






















































De aici, tot pe jos am luat-o spre St. Patrick’s Cathedral (1191) care este cea mai mare catedrala din Irlanda si una din cele 2 din Dublin. Nu am intrat pentru ca se platea bilet de intrare si la cate biserici am vazut, ne-a fost lene sa mai intram. De fapt am vrut sa pastram banii pentru o berica – Doamne iarta-i pe pacatosii Tai. Nu mai zic nimic de istorie, ca nu intereseaza pe nimeni ce a facut fiecare episcop care a trecut pe acolo. E mare, e veche, e faina si daca vreti mai multe, visit Dublin.
































































Am facut o pauza de relaxare in parcul de langa biserica si ne-am indreptat catre a doua catedrala, Christ Church (Biserica lui Cristi – asa se traduce). Asta e un pic mai veche, adica de la 1028.
Aceeasi poveste ca si mai sus. Ajuns, vazut, pozat, economisit bani de bere, plecat.


















In mod normal, daca vacanta noastra se concentra pe Dublin, probabil am fi vizitat mai in amanunt orasul. Asa, am ales ce a fost mai important, mai ieftin si mai rapid de vazut. Asta ca sa nu credeti ca suntem niste ignoranti si nu am intrat in niste catedrale foarte misto pe care le viziteaza toti turistii.
Am intrat in schimb in Dublinia, care este peste drum de Christ Church si de care este legata printr-un pasaj suprateran.
Dublinia este un muzeu despre istoria Vikinga si medievala a Dublin-ului.
Dublinia prezinta reconsituiri istorice cu statui de ceara si cu actori care interpreteaza roluri de Vikingi sau locuitori ai Dublinului medieval (cu costume complete). Are modele la scara reala a cladirilor medievale (case, etc) si scene de strada. Este un loc foarte misto pentru copii.




































Dupa asta a urmat o masa copioasa de fast food (foarte bun) cu multe sosuri. Ne pregateam de Guinness Storehouse. Stiam ca nu merita cei 18 EUR dati pe intrare dar “ when in Rome…”.
Cladirea este din 1902 si a functionat ca o fabrica pentru fermentarea berii. Din 1997 s-au gandit oamenii sa o transforme in muzeu, ca sa mai faca un ban.
(Oare astia de la bere Azuga de ce nu fac si ei un muzeu?)
Ma rog, un muzeu ca orice altul de tipul asta. Iti prezinta tot procesul tehnologic de fabricare a berii, iti explica de ce Guinness e Guinness si ce o face sa fie mama lor si tata lor, a stout-ului.


























































































Apoi istorie, butoaie, distributie, restaurant, gift shop etc. La parter inainte de a incepe turul, este expusa semnatura in original a lui Arhur Guinness pe actul de inchiriere a cladirii pe 9000 de ani (decat).
La etaj este Gravity Bar unde iti bei berea gratuita admirand panorama 360 a Dublin-ului, daca poti sa faci asta pe langa zecile de oameni care viermuiesc peste tot cu paharul de guinness in mana..


















Phoenix Park

















Daca nu ai mai fost niciodata intr-un astfel de muzeu, merita, e interesant. Daca ai mai fost, poti sa il sari linistit. Este o modalitate de a te spala pe creier cu Guinness si de a te face sa salivezi dupa o bere. Ce sa zic, le iese admirabil.
Cu dureri de picioare, am luat-o spre LUAS (tramvai) ca sa purcedem spre locul de intalnire cu Andreea. A urmat pub-ul Porterhouse, aripioare de pui picante, fripturi si beri.














































Apoi noi ne-am dus spre hostel sa ne odihnim un pic pentru ca la 23.00 aterizau finu si fina cu fortze proaspete. Cu ei e ok, sunt linistiti in timpul zilei, dar seara se transforma in niste party animals.
Au ajuns oamenii, si-au aruncat bagajele si am plecat pubbing in "zona de petrecere" a Dublinului,Temple Bar.
Pubbing-ul nostru a durat pret de un pub - Temple Bar, asta pentru ca erau foarte pline, noi foarte imbracati si ora tarzie. La 2 am am plecat acasa dar P&I nu s-au lasat si au continuat pana pe la 3 cand s-au inchis pub-urile.
Dupa parerea nostra, Dublin necesita vreo 2-3 zile pentru un pasionat de orase care vrea sa bifeze tot ce este important.















































Cam asta a fost ziua plina din Dublin. Sunt foarte mult de scris despre oras si ce ai putea sa mai vizitezi. Marele meu regret este ca nu am intrat in Dublin Castle. Nu am citit lucruri deosebite despre el si era si peste drum de hostel, asa ca l-am amanat pentru alte zile. Nu am mai apucat sa il vedem.

In rest atmosfera mi s-a parut foarte relaxata, oamenii faini, dornici sa te ajute – asta daca reusesti sa ii intelegi. Trebuie sa te concentrezi putin ca sa intelegi accentul dar pana la urma iese ok.

Transport: autobuze double decker albastru cu galben. Nu le-am folosit decat de la aeroport la hostel. Pentru cei care nu au mai fost in Marea Britanie, apasati butonul (pe care in Ro nu il folositi) ca sa opreasca in statie. Stati la coada in statie, urcati prin fata si faceti cu mana la sofer sa opreasca (ca la autostop).
LUAS – tramvai. Pleaca de langa St. Sephen’s Green Park si de pe langa Spire. Platesti in functie de cat mergi.
Biletul de pe bus (valabil 90 min) nu il poti folosi pe Luas.
DART- tren. Circula spre zonele limitrofe ale Dublin-ului.
Taxi – este vreo 2,5 – 3 Eur pe km parca. Am dat 25 EUR din centru pana la aeroport (ziua) si 60 de eur la 5 dimineata tot spre aeroport. Poti plati cu cardul.