09.09.2016 Bruxelles

Wednesday, September 14, 2016
Ziua a doua a inceput cu o trezire la 06.30 ora locala. Cui ii pasa ca noi ne culcam tarziu... Calin e odihnit si pregatit de plimbare. Dupa o omleta, am plecat impreuna cu Ioana spre muzeul cu avioane si tancuri si expozitie despre al doilea razboi mondial - Royal Airforce si muzeul militar. Daca acum 2,3 ani era gratuit, acum a fost 5 EUR de persoana. Vremuri grele, nimic nu mai este gratis. Muzeul este situat in parcul Cinquantenaire aproape de Comisia Europeeana. Ne-am urcat cu liftul pe arcul de triumf - ridicat in 1880 pentru a sarbatori 50 de ani de independenta a Belgiei- de unde e o panorama faina asupra orasului.
 
E greu cu piticaniile astea, ca se plictisesc repede si nu prea poti sa ii pui sa faca chestii de adulti. Noroc ca vazusem expozitia despre al 2 lea macel acum 2 ani, pentru ca acum nu as fi vazut-o.  Expozitia cu avioane i-a placut, dar s-a plictisit repede. Pentru el sunt interesante parcurile si magazinele de jucarii. Restul e can-can. In expozitie si-a dat seama ca vrea sa isi cumpere un elicopter din ala mare de salvare pe mare, s-a suit cu maica-sa intr-o carlinga de MIG, iar eu si Ioana am sorbit repede o bere.
 
 
Am terminat cu expozitia, a trebuit sa mergem sa procuram o inghetata si niste fructe. Am facut un mini picnic in parc, ne-am jucat cu frizbi si am plecat acasa pentru somnul de pranz.
  Seara am luat o "super croaziera" pe un canal al Bruxellului. Un water bus te duce din Bruxelles pana intr-o suburbie -Vilvoorde. Drumul dureaza 1 ora si trece prin zona industriala a orasului. Costa  3 EUR si nu ai absolut nimic de vazut. Ne-am distrat, totusi, pentru ca vaporasul era plin de turisti belgieni, cu ghid, cu mancare, cu sampanie...tot tacamul. Ghidul le prezenta turistilor companiile care aveau sediul in zona industriala, bazinele cu benzina ale Lukoil, macarale, petroliere. Incredibil...de ce ai da banii ca sa faci un tur in zona industriala? Parca eram intr-o parodie proasta. A fost distractiv.
 
 
  Ne-am intors in Bruxelles cu autobuzul, am facut o vizita scurta in Grande Place, am mancat cartofi prajiti, l-am vizitat pe Manekken Piss si ne-am intors acasa, pentru ca piticul era rupt. Manekken Piss a fost o mare enigma pentru Calin. De ce e asa de mic, de ce face pipi, de ce e statuie? Asta ma intreb si eu. Ma rog fiecare natie cu ciudateniile ei.
Nu ar trebui sa ne mai minunam atat de natia noastra. Nici belgienii nu sunt mai breji. Dar macar ei fac misto de tipicariile natiei lor si sunt constienti de ele.  Nu a fost o zi pe placul lui Calin (cel putin partea a doua a zilei) dar maine urmeaza Londra unde vom face doar chestii pentru el.

0 comments:

Post a Comment